Cronicarul

Descriere

Opera buffa în două acte
Texte scrise de Egyed Emese, Laczkó V. Róbert și Selmeczi György după un ciclu de povestiri de Szőcs Margit.

Întâmplări din vremuri istorice din Cluj și din împrejurimile orașului
Cu participarea corului, dansatorilor și orchestrei Operei Maghiare din Cluj, a corului de copii și orchestrei Colegiul de Muzică „Sigismund Toduţă” .

Opera buffa în două acte intitulată Cronicarul a fost creată pentru Colegiul de Muzică „Sigismund Toduţă” și Opera Maghiară din Cluj, cu ocazia bicentenarului inaugurării învățământului muzical clujean.

Povestea începe cu o situație ireală: populația Clujului nu știe ce este muzica, trăiește fără cântec și muzică. Cei ce vor rezolva această problemă sunt membri unui mic grup de refugiați care au plecat din Deva din cauza tiranului stăpân care construia cetatea, avându-l în frunte pe un anume frate Huba. Ei îl roagă pe judele Clujului să-i primească în oraș. Drept recunoștință pentru adăpost îi vor învăța pe oamenii urbei să cânte, să se bucure de muzică, demers în care tonul îl dă frumoasa Ilonka, fata râvnită de tiranul din Deva, motiv pentru care s-a văzut nevoită să fugă și ea împreună cu ceilalți.
Tot orașul învață cu înflăcărare muzica, tot poporul, copiii și vârstnicii, vor da seamă despre cele învățate la carnavalul mascat de la sfârșitul iernii. Și tocmai de acolo, din vârtejul balului mercenarii tiranului o vor răpi pe Ilona.
Copiii Clujului sunt primii care-și dau seama de cele întâmplate: chiar în noaptea balului ei se strecoară din cetate și pornesc în pădure să-i găsească pe răpitorii care o țin ostatecă pe Ilona într-un bârlog, până la venirea stăpânului dornic de dragoste. Însă copiii îi dezarmează cu fel de fel de năstrușnicii, și sunt deja pe punctul de a o elibera pe Ilona, când apare înfricoșătorul Kőzúzó Kúnó (Petre Sparge-pietre), tiranul din Deva. Aproape că-i distruge pe copii când apare trupa de salvare, echipa orfanilor din Deva, în frunte cu fratele Huba și Cronicarul însuși. Petre se dă bătut în fața multitudinii de praștii îndreptate către el.
Clujenii sărbătoresc, cu mic cu mare, victoria, puterea cântecului și a muzicii în Piața Centrală a orașului.
Muzica acestei opere cuprinde o gamă largă de stiluri. Intenția autorului fiind de a oferi noi și noi motive, în spirit ludic, în speranța ca publicul să recunoască topice de operă bufă deja cunoscute. Cele două extremități stilistice ale operei diferă mult între ele: putem recunoaște elemente de operă, singspiel, din când în când de musical, sau structuri complexe vocale și instrumentale și intonări mai simple, directe ale lied-ului, ba mai mult, apare și genul vorbirii cântate însoțită de combinații ritmice simple. Asemenea operelor anterioare ale autorului, caracteristice sunt și de această dată tonalitatea melodioasă-armonioasă-tonală-modală alături de un vast background din folclorul muzical maghiar. Autorul a inserat în libret și texte de alți autori: cum ar fi versuri de László Noémi și Tompa Gábor.
Dincolo de compoziție această operă oferă un spațiu generos cooperării muzicale și teatrale între copii și artiști adulți, unei bune dispoziții în efortul creator comun.
Agenția Artistică Auris

Păstorul Dónát, Cronicarul / Laczkó Vass Róbert
Fellegvári Kolos, Jude al urbei / Szilágyi János
Ilona, venetică / Fülöp Tímea
Fratele Huba, călugăr / Rétyi Zsombor
Kőzúzó Kúnó, mare stăpân din Deva / Peti Tamás Ottó
Crainicul, Rocker / Nagy Gellért
Tâlharul șef / Gergely Elek
Cetățeni, târgoveți, soldați, copii, gospodari, meșteri

Dirijor cor / Kulcsár Szabolcs
Dirijorul corului de copii / Kállay Tünde, Balázs Ágnes
Dirijorul orchestrei de copii / Francisc Mureșan
Costume / Ledenják Andrea
Scenografia / Lőrincz Gyula
Asistent decoruri și costume / Tankó Bernadett
Coregrafia / Jakab Melinda
Corepetitor / Incze G. Katalin, Horváth Zoltán
Concert-maestru / Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Regia tehnică / Venczel Péter
Sufleur / Kondrát Bea
Asistent regie / Jancsó Hajnal
Dirijor / Horváth József
Regia / Szokol Judit