Aurul şi argintul antic al României

Descriere

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă publicului expoziţia-eveniment itinerantă „Aurul şi argintul antic al României”. Iniţiativa demarării acestui proiect muzeografic de anvergură naţională, organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, unul dintre cele mai complexe demersuri de acest fel realizate la noi în ultimul sfert de veac, a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, la materializarea sa aducându-şi o substanţială contribuţie 31 de muzee de arheologie şi istorie din ţară.

Pornind de la o selecţie de 1004 piese arheologice din metale preţioase de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, care sunt adevărate „perle ale Coroanei” patrimoniului cultural naţional al României, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” propune o impresionantă incursiune istorică, ce acoperă o perioadă de peste 6000 de ani, situată între Eneolitic şi Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr.

Dincolo de etalarea unei diversităţi cuprinzătoare, podoabele, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, vesela de ceremonie sau monedele aflate în expunere se remarcă, în mod excepţional, prin raritatea înregistrată pe teritoriul ţării noastre sau al regiunii sud-est europene, multe dintre ele fiind unicate la nivel mondial. O parte însemnată a acestor capodopere majore ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică, toate descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, compune astăzi renumitul ansamblu al artefactelor expoziţiei permanente „Tezaur Istoric” din cadrul Muzeului Național de Istorie a României din Bucureşti: brăţările regale polispiralice de aur de la Sarmizegetusa Regia, Tezaurul de la Pietroasa (com. Pietroasele, jud. Buzău), binecunoscut publicului sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, ansamblurile princiare getice de la Agighiol (jud. Tulcea) şi Peretu (jud. Teleorman) sau piese ale unor vestite complexe ale evului mediu timpuriu găsite în imediata apropiere a Clujului, inventarele princiare de la Apahida sau tezaurul de la Cluj-Someșeni.
Gravitând în jurul sensurilor de insignă, însemn de prestigiu, sacralitate, bogăție sau, pur și simplu, podoabă, conceptul tematic al expoziției urmărește să ilustreze multitudinea de fațete pe care le-au dobândit metalele nobile, cărora, pe lângă bogăția formală și rafinamentul ornamentației, li s-a conferit un rol activ în definirea, sublinierea și reproducerea identităților de gen, vârstă și statul social, în afirmarea unor credințe religioase.

Desfăşurarea cronologică a celor şase secţiuni care structurează circuitul expoziţional, şi anume „Eneolitic”, „Epoca bronzului şi prima epocă a fierului”, „Cultura getică preclasică”, „Cultura geto-dacică clasică”, „Perioada romană”, „Antichitatea târzie şi Evul mediu timpuriu”, este mult îmbogăţită prin prezenţa textelor şi a ilustraţiei panourilor explicative, care caută să retraseze reperele „biografice” esenţiale ale pieselor antice expuse. De la încadrarea în epocă şi prezentarea condiţiilor de descoperire, discursul curatorial migrează semnificativ spre evidenţierea ingeniozităţii tehnologice şi a forţei creatoare a străvechilor orfevrii, cu conturarea mediului favorizant, a rolului funcţional sau a dimensiunii pur simbolice şi estetice cu care au fost investite toate aceste obiecte, reale puncte de referinţă în arta metalului preţios.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei figurează în expunere cu 61 de obiecte arheologice de o valoare inestimabilă, care recompun succint, dar sugestiv, un generos palier cronologic, cuprins între perioada mijlocie a epocii bronzului şi antichitatea târzie sau evul mediu timpuriu. Tezaurele dacice din argint de la Sărmăşag (jud. Sălaj) şi Cojocna (jud. Cluj) sau splendidul inventar funerar al unei „prinţese” gepide descoperit în anul 2007, cu ocazia construirii ansamblului comercial Polus-Center din comuna Floreşti (jud. Cluj), se numără printre cele mai semnificative exponate provenite din colecţiile acestui muzeu.